3 intrări

3 definiții

Explicative DEX

sdrobire f. fig. căință sinceră: cu sdrobire de rărunchi.

sdrobì v. 1. a sfărâma prin pisare sau călcare; 2. a nimici: a sdrobit puterea lor; 3. fig. a mâhni foarte, a cauza o durere vie și profundă: a sdrobi inima, a sdrobi rărunchii. [Slav. SŬDROBITI, a face bucăți].

Ortografice DOOM

sdrobesc, -beam 1 imp.

Intrare: sdrobire
sdrobire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sdrobire
sdrobire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sdrobire
  • sdrobirea
plural
  • sdrobiri
  • sdrobirile
genitiv-dativ singular
  • sdrobiri
  • sdrobirii
plural
  • sdrobiri
  • sdrobirilor
vocativ singular
plural
Intrare: sdrobi
verb (VT401)
Surse flexiune: IVO-III
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sdrobi
  • sdrobire
  • sdrobit
  • sdrobitu‑
  • sdrobind
  • sdrobindu‑
singular plural
  • sdrobește
  • sdrobiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sdrobesc
(să)
  • sdrobesc
  • sdrobeam
  • sdrobii
  • sdrobisem
a II-a (tu)
  • sdrobești
(să)
  • sdrobești
  • sdrobeai
  • sdrobiși
  • sdrobiseși
a III-a (el, ea)
  • sdrobește
(să)
  • sdrobească
  • sdrobea
  • sdrobi
  • sdrobise
plural I (noi)
  • sdrobim
(să)
  • sdrobim
  • sdrobeam
  • sdrobirăm
  • sdrobiserăm
  • sdrobisem
a II-a (voi)
  • sdrobiți
(să)
  • sdrobiți
  • sdrobeați
  • sdrobirăți
  • sdrobiserăți
  • sdrobiseți
a III-a (ei, ele)
  • sdrobesc
(să)
  • sdrobească
  • sdrobeau
  • sdrobi
  • sdrobiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)