Definiția cu ID-ul 1230180:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scârțâitură sf [At: I. GOLESCU, C. / P: ~țâ-i / V: (reg) scăr~, ~țăi~, ~ții~, / Pl: ~ri / E: scârțâi + -tură] 1 Scârțâit1 (1). 2 (Fam; dep) Sunet (nearmonios, strident) sau serie de sunete (nearmonioase, stridente) emise de un instrument muzical cu coarde Si: scârțâit1 (3). 3 (Rar) Sunet ascuțit produs de alunecarea (apăsată) a peniței pe hârtie.