scornit, ~ă a [At: (începutul sec. XVIII) MAG. IST. III, 31/18 / Pl: ~iți, ~e / E: scorni] 1 (Înv; d. lucruri care nu au existat până atunci) Care este creat Si: inventat, născocit (1). 2 (D. lucruri inexistente în realitatea concretă) Care este creat din imaginație (cu intenții rele) și prezentat drept adevărat Si: inventat, născocit, plăsmuit, urzit, ticluit. 3 (Înv) Fals (5).