2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCORBUTIC, -Ă, scorbutici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. De natura scorbutului, în legătură cu scorbutul. 2. S. m. și f. Persoană bolnavă de scorbut. – Din fr. scorbutique.

SCORBUTIC, -Ă, scorbutici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. De natura scorbutului, în legătură cu scorbutul. 2. S. m. și f. Persoană bolnavă de scorbut. – Din fr. scorbutique.

scorbutic, [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 113/20 / V: (înv) șc~ / Pl: ~ici, ~ice / E: lat scorbuticus, -a, -um, ger skorbutisch, fr scorbutique] 1 a Care este de natura scorbutului (1) Si: (îvr) scorbuticesc. 2-3 smf, a (Om) care este bolnav de scorbut (1).

SCORBUTIC, -Ă, scorbutici, -e, adj. 1. De natura scorbutului, în legătură cu scorbutul. Afecțiune scorbutică. 2. (Adesea substantivat) (Om) bolnav de scorbut.

SCORBUTIC, -Ă adj. De natura scorbutului. // s.m. și f. Bolnav suferind de scorbut. [< fr. scorbutique].

SCORBUTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de scorbut. (< fr. scorbutique, lat. scorbuticus)

SCORBUTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de scorbut; propriu scorbutului. 2) și substantival Care suferă de scorbut. /<lat. scorbuticus, germ. Skorbutisch, fr. scorbutique

* scorbútic, -ă adj. (d. scorbut; fr. scorbutique). Med. Care e de natura scorbutuluĭ: afecțiune scorbutică. Subst. Bolnav de scorbut.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scorbutic adj. m., s. m., pl. scorbutici; adj. f., s. f. scorbutică, pl. scorbutice

scorbutic adj. m., s. m., pl. scorbutici; adj. f., s. f. scorbutică, pl. scorbutice

scorbutic adj. m., s. m., pl. scorbutici; f. sg. scorbutică, pl. scorbutice

Intrare: scorbutică
scorbutică substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorbutică
  • scorbutica
plural
  • scorbutice
  • scorbuticele
genitiv-dativ singular
  • scorbutice
  • scorbuticei
plural
  • scorbutice
  • scorbuticelor
vocativ singular
plural
Intrare: scorbutic (adj.)
scorbutic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorbutic
  • scorbuticul
  • scorbuticu‑
  • scorbutică
  • scorbutica
plural
  • scorbutici
  • scorbuticii
  • scorbutice
  • scorbuticele
genitiv-dativ singular
  • scorbutic
  • scorbuticului
  • scorbutice
  • scorbuticei
plural
  • scorbutici
  • scorbuticilor
  • scorbutice
  • scorbuticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scorbutic, scorbuticăadjectiv

  • 1. De natura scorbutului, în legătură cu scorbutul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Afecțiune scorbutică. DLRLC
etimologie:

scorbutic, scorbuticisubstantiv masculin
scorbutică, scorbuticesubstantiv feminin

  • 1. Persoană bolnavă de scorbut. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.