SCOPCI, scopcesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A fugi, a goni, a galopa. Le-ți vedea acuși venind Pe un cal negru scopcind. MARIAN, NU. 459. Am un căluț negru ca corbul: Pe unde scopcește, Urma nu i se găsește, Iar pe unde paște, Urma i se cunoaște (Purecele). GOROVEI, C. 310.