opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scopci1 sm vz scopcă

scopci2 vi [At: TDRG / V: ~paci, ~poci / Pzi: 3 ~pcește / E: scopcă] 1 (Buc; d. cai) A sări deplasându-se rapid (în galop). 2 (Reg; pex) A merge undeva cu scopul de a cleveti.

SCOPCI, scopcesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A fugi, a goni, a galopa. Le-ți vedea acuși venind Pe un cal negru scopcind. MARIAN, NU. 459. Am un căluț negru ca corbul: Pe unde scopcește, Urma nu i se găsește, Iar pe unde paște, Urma i se cunoaște (Purecele). GOROVEI, C. 310.

SCOPCI, scopcesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A fugi, a goni, a galopa.

scopaci v vz scopci2

scopcă sf [At: CONV. LIT. V, 36 / V: (reg) ~pci (Pl: scopci) sm / Pl: ~pce / E: s- + copcă] (Buc) Săritură a calului care fuge (în galop).

scopoci2 v vz scopci2

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCOPCI vb. v. alerga, fugi, galopa, goni.

scopci vb. v. ALERGA. FUGI. GALOPA. GONI.

SCOPCĂ s. v. alergare, alergătură, fugă, galop, goană.

scopcă s. v. ALERGARE. ALERGĂTURĂ. FUGĂ. GALOP. GOANĂ.

Intrare: scopci
verb (V406)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scopci
  • scopcire
  • scopcit
  • scopcitu‑
  • scopcind
  • scopcindu‑
 singular plural
  • scopcește
  • scopciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scopcesc
 (să)
  • scopcesc
  • scopceam
  • scopcii
  • scopcisem
a II-a (tu)
  • scopcești
 (să)
  • scopcești
  • scopceai
  • scopciși
  • scopciseși
a III-a (el, ea)
  • scopcește
 (să)
  • scopcească
  • scopcea
  • scopci
  • scopcise
plural I (noi)
  • scopcim
 (să)
  • scopcim
  • scopceam
  • scopcirăm
  • scopciserăm
  • scopcisem
a II-a (voi)
  • scopciți
 (să)
  • scopciți
  • scopceați
  • scopcirăți
  • scopciserăți
  • scopciseți
a III-a (ei, ele)
  • scopcesc
 (să)
  • scopcească
  • scopceau
  • scopciră
  • scopciseră
scopoci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scopaci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: scopcă
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scopcă
  • scopca
plural
  • scopci
  • scopcile
genitiv-dativ singular
  • scopci
  • scopcii
plural
  • scopci
  • scopcilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scopci, scopcescverb

  • 1. regional Alerga, fugi, galopa, goni. DLRLC
    sinonime: alerga fugi galopa goni
    • format_quote Le-ți vedea acuși venind Pe un cal negru scopcind. MARIAN, NU. 459. DLRLC
    • format_quote Am un căluț negru ca corbul: Pe unde scopcește, Urma nu i se găsește, Iar pe unde paște, Urma i se cunoaște (Purecele). GOROVEI, C. 310. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.