20 de definiții pentru sclipeț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCLIPÉȚ, sclipeți, s. m. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina noduroasă, cu frunze compuse din trei foliole și cu flori galbene, folosită în medicină (Potentilla erecta). 2. Dumbeț. – Et. nec.

sclipeț1 sm [At: COTEANU, PL. 23 / V: (reg) ~pet (A și: ~pet), ~păt, ~păț, ~lăpăț, scripăt, scri~ / E: ns cf sclipi] (Bot) 1 (Mpl) Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina noduroasă, cu frunzele compuse din trei foliole și cu flori mici galbene, întrebuințată în medicină, mai ales ca astringent Si: (reg) sclipeței, scrântitoare, strânsurea, cinci-degete, iarba-faptului (Potentilla ererta). 2 (Reg; lpl) Plantă erbacee cu flori de culoare aurie care crește pe pășunile de munte (Potentilla aurera). 3 (Reg) Scânteiuță (5) (Anagallis arvensis). 4 (Reg) Roșuță (Anagallis caerulea). 5 (Îrg) Brânca-ursului (Heracleum sphondylium). 6 (Reg) Dumbeț (Tencrium chamaedrys). 7 (Trs) Vindecea (Betonica officinalis). 8 (Reg; lpl) Găinuși (Isopyrum thalictroides). 9 (Reg; lpl) Rocoțea (Stellaria graminea).

sclipeț2 sm vz sclepeț[1]

  1. Acest cuvânt nu este definit în MDA2 — LauraGellner

SCLIPÉȚ, sclipeți, s. m. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina noduroasă, cu frunze compuse din trei foliole și cu flori galbene, întrebuințată în medicină (Potentilla erecta). 2. Dumbeț. – Et. nec.

SCLÍPEȚ, sclipeți, s. m. 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina noduroasă, cu flori mici galbene; crește prin pășuni și prin pădurile de munte (Potentilla silvestris ). 2. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii sau, rar, albe; crește prin tufișuri, în locuri aride și pietroase (Teucrium Chamaedrys).

sclipeț m. Tr. Bot. 1. scânteuță; 2. scrintitoare. [Tras din sclipì].

sclipéț m. (d. sclipesc). Trans. Maram. Numele unor plante: scînteiuța (primulacee) și scrîntitoarea. V. sclepț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sclipeț s. m., pl. sclipeți

sclipeț (rar) s. m., pl. sclipeți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCLÍPEȚ s. (BOT.; Potentilla erecta) (reg.) găinușe (pl.), sclipeței (pl.), scrântitoare, strâmsurea, cinci-degete, iarba-faptului.

SCLÍPEȚ s. v. brânca-ursului, crucea-pământului, dumbeț, rocoțea, scânteioară, scânteiuță.

sclipeț s. v. BRÎNCA-URSULUI. CRUCEA-PĂMÎNTULUI. DUMBEȚ. ROCOȚEA. SCÎNTEIOARĂ. SCÎNTEIUȚĂ.

SCLIPEȚ s. (BOT.; Potentilla erecta) (reg.) găinușe (pl.), sclipeței (pl.), scrîntitoare, strîmsurea, cinci-degete, iarba-faptului.

Intrare: sclipeț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sclipeț
  • sclipețul
  • sclipețu‑
plural
  • sclipeți
  • sclipeții
genitiv-dativ singular
  • sclipeț
  • sclipețului
plural
  • sclipeți
  • sclipeților
vocativ singular
plural
sclăpăț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scripeț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sclipeț, sclipețisubstantiv masculin

botanică
  • 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina noduroasă, cu frunze compuse din trei foliole și cu flori galbene, folosită în medicină (Potentilla erecta). DEX '09 DLRLC
  • 2. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii sau, rar, albe; crește prin tufișuri, în locuri aride și pietroase (Teucrium Chamaedrys). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dumbeț
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.