SCHILAV, -Ă, schilavi, -e, adj. Schilod. Parc-ar fi vrut să despice... trupul schilav, uscat, al bunicului. STANCU, D. 252. Schilavă ca și măria-sa Cătălina, cu privirile umplute de vise de spaimă, domnița Chiajna suspină din cînd în cînd. SADOVEANU, F. J. 387. Ești schilav tot! Un cerșetor Te-ntorci acum acasă, Și ce frumos fecior erai! COȘBUC, P. I 77.