12 definiții pentru scenograf schinograf


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCENOGRÁF, -Ă, scenografi, -e, s. m. și f. Persoană care face decorurile (și costumele) unui spectacol. ◊ (Adjectival) Pictor scenograf. – Din fr. scénographe.

SCENOGRÁF, -Ă, scenografi, -e, s. m. și f. Persoană care face decorurile (și costumele) unui spectacol. ◊ (Adjectival) Pictor scenograf. – Din fr. scénographe.

scenograf, ~ă smf [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) schin~, șe~ / Pl: ~i, ~e / E: fr scénographe, it scenografo, ngr σκηνογράφος] Persoană care se ocupă cu scenografia (1-2).

SCENOGRÁF, scenografi, s. m. Pictor de decoruri teatrale. (Adjectival) Pictor scenograf.

SCENOGRÁF, -Ă s.m. și f. Pictor de decoruri teatrale. [Pron. sce-. / cf. fr. scénographe].

SCENOGRÁF, -Ă s. m. f. specialist în scenografie. (< fr. scénographie)

SCENOGRÁF ~ă (~i, ~ e ) m. și f. Specialist în scenografie. Pictor-~. /<fr. scénographe, it. scenografe

schinograf, ~ă smf vz scenograf

regízor-scenográf s. m. Regizor care se ocupă și cu scenografia ◊ „Este admirabil dirijată punerea în scenă a regizorului-scenograf român Liviu Ciulei.” R.l. 4 VI 74 p. 24 (din regizor + scenograf)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scenográf (-no-graf) s. m., pl. scenográfi

scenográf s. m. (sil. -graf), pl. scenográfi

scenográfă (-gra-) s. f., g.-d. art. scenográfei; pl. scenográfe

scenográfă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. scenográfei; pl. scenográfe

Intrare: scenograf
  • silabație: -graf
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scenograf
  • scenograful
  • scenografu‑
plural
  • scenografi
  • scenografii
genitiv-dativ singular
  • scenograf
  • scenografului
plural
  • scenografi
  • scenografilor
vocativ singular
plural
schinograf
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)