5 definiții pentru scaner


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCÁNER, scanere, s. n. Aparat folosit în diferite sisteme de investigație pentru explorarea amănunțită punct cu punct. [Scris și: scanner] – Din engl., fr. scanner.

SCÁNER, scanere, s. n. Aparat folosit în diferite sisteme de investigație pentru explorarea amănunțită punct cu punct. [Scris și: scanner] – Din engl., fr. scanner.

SCÁNER SCHENĂR/ s. n. 1. aparat de radiografie cu raze X, care permite a obține serii de clișee, în tehnică, medicină etc. pentru o explorare amănunțită; scanograf. 2. tehnică video, unde capetele magnetice sunt fixate pe un tambur a cărui axă este oblică în raport cu banda și care se învârtește cu mare viteză. ◊ sistem de antenă rotitoare. 3. (poligr.) aparat care efectuează automat selecția cvadricromă prin analiza lineară a originalului în culori. (< engl., fr. scanner)

scaner s. (med.) Aparat medical modern de radiografie completat cu un ordinator ◊ „Un scanner ultrasonic ce permite măsurarea adâncimii unei arsuri; cu ajutorul său se poate da un diagnostic mai precis și eventual se poate interveni mai rapid chirurgical.” R.l. 16 I 79 p. 6. ◊ Scannerul din imagine [...] poate realiza o secțiune anatomică a întregului corp uman în numai 20 secunde.” Cont. 9 XI 79 p. 4; v. și R.l. 3 VII 81 p. 6; v. și pneumoencefalografie (1974) [pron. skénăr; scris și scanner] (din engl., fr., it. scanner; PR, DMC 1964, BD 1966, DPN 1974; DEX-S)

SCÁNER ~e n. Aparat folosit în diferite sisteme de investigație pentru explorarea amănunțită punct cu punct. /< engl., fr. scanner


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scáner s. n., pl. scánere[1]

  1. Scris și scanner LauraGellner
Intrare: scaner
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scaner
  • scanerul
  • scaneru‑
plural
  • scanere
  • scanerele
genitiv-dativ singular
  • scaner
  • scanerului
plural
  • scanere
  • scanerelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)