opțiuni
  • info

16 definiții pentru scandalos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCANDALOS, -OASĂ, scandaloși, -oase, adj. Care provoacă sau este de natură să provoace indignare; rușinos, revoltător. – Din fr. scandaleux.

SCANDALOS, -OASĂ, scandaloși, -oase, adj. Care provoacă sau este de natură să provoace indignare; rușinos, revoltător. – Din fr. scandaleux.

scandalos, ~oasă a [At: DRLU / V: (reg) scăndăl~ / Pl: ~oși, ~oase / E: fr scandaleux] 1 Care provoacă sau este de natură să provoace scandal (6) Si: scăndălicios (1). 2 Care creează o faimă proastă, vâlvă, zarvă Si: rușinos, (înv) scăndălicios (2). 3 Care constituie o rușine1 sau aduce rușine1 Si: rușinos, (înv) scăndălicios (3). 4 (Cu sens atenuat) Care șochează (prin caracterul insolit). 5 Excesiv (de mare, de mult, cu totul exagerat). 6 (Înv) Privitor la scandal (12). 7 Specific scandalului (4). 8 Care provine de la scandal (4). 9 Care se ocupă de scandaluri sau de zvonuri, bârfeli etc. 10 (Mol; Olt; d. oameni) Certăreț (1).

SCANDALOS, -OASĂ, scandaloși, -oase, adj. Care provoacă indignare; rușinos, revoltător. Purtare scandaloasă. ▭ În cîteva luni izbucniseră afaceri scandaloase. C. PETRESCU, Î. II 150. Am voit să cruț opinia publică de o lovitură scandaloasă. CARAGIALE, O. I 161. ◊ (Adverbial) Directorul însă mi se păru scandalos de serviabil și de galant. GALACTION, O. I 103.

SCANDALOS, -OASĂ adj. Care cauzează scandal, care indignează; rușinos, revoltător. [< fr. scandaleux].

SCANDALOS, -OASĂ adj. care provoacă scandal, care indignează: rușinos, revoltător. (< fr. scandaleux)

SCANDALOS ~oasă (~oși, ~oase) și adverbial Care provoacă scandal. Afacere ~oasă. /<fr. scandaleux

scandalos a. care cauzează scandal.

* scandalós, -oasă adj. (fr. scandaleux, lat. scandalosus). Care cauzează scandal: purtare scandaloasă. Adv. Într’un mod scandalos: a te purta scandalos.

scăndălos, ~oasă a vz scandalos

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scandalos adj. m., pl. scandaloși; f. scandaloasă, pl. scandaloase

scandalos adj. m., pl. scandaloși; f. scandaloasă, pl. scandaloase

scandalos adj. m., pl. scandaloși; f. sg. scandaloasă, pl. scandaloase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCANDALOS adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.

SCANDALOS adj. 1. v. revoltător. 2. rușinos. (O comportare ~oasă.)

SCANDALOS adj. 1. revoltător, (înv.) revoltant, (înv., în Transilv.) scăndălicios. (Un gest ~.) 2. rușinos. (O comportare ~.)

scandalos adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.

Intrare: scandalos
scandalos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scandalos
  • scandalosul
  • scandalosu‑
  • scandaloasă
  • scandaloasa
plural
  • scandaloși
  • scandaloșii
  • scandaloase
  • scandaloasele
genitiv-dativ singular
  • scandalos
  • scandalosului
  • scandaloase
  • scandaloasei
plural
  • scandaloși
  • scandaloșilor
  • scandaloase
  • scandaloaselor
vocativ singular — —
plural — —
scăndălos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scandalos, scandaloasăadjectiv

  • 1. Care provoacă sau este de natură să provoace indignare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: revoltător rușinos
    • format_quote Purtare scandaloasă. DLRLC
    • format_quote În cîteva luni izbucniseră afaceri scandaloase. C. PETRESCU, Î. II 150. DLRLC
    • format_quote Am voit să cruț opinia publică de o lovitură scandaloasă. CARAGIALE, O. I 161. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Directorul însă mi se păru scandalos de serviabil și de galant. GALACTION, O. I 103. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.