scandalisi [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 56^v/24 / V: ~aland~, scădălizi, scăndăl~, scăndălizi / Pzi: ~sesc / E: ngr σκανδαλίζω] 1 vr (Îvr; îf scădălisi) A se jena. 2 vrr (Îvr; îf scalandisi) A se certa (2). 3 vt (Îvr; îf scăndălisi) A îndemna la rău Si: (îvr) a scandalici. 4-5 vtr A (se) scandaliza (1-2). 6-7 vtr (Îf scăndălisi, scăndălizi) A surprinde (sau a fi surprins) în mod neplăcut.