Definiția cu ID-ul 1228903:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scaiete sm [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (pop) scăi~, (reg) scaiet, scăietiu, scăieț / P: sca-ie~ / Pl: ~eți / E: scai1 + -ete] 1 Nume generic al mai multor plante erbacee cu frunze sau capitule spinoase. 2 Plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunze păroase pe partea superioară, terminate printr-un spin puternic, cu flori purpurii reunite în capitule solitare pe vârful ramurilor Si: (reg) spin (Carduus kerneni). 3 (Reg) Ciulin (1) (Carduus mutans). 4 (Reg) Spin (21) (Carduus acanthoides). 5 Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu peri și țepi inegali Si: (reg) porci, scai1 (15), scăiuș (2) (Dispacus laciniatus). 6 (Reg) Varga-ciobanului (Dispacus silvestris). 7 (Pop; șîc ~le popii) Cornuț (Xabthium strumarium). 8 (Reg) Pălămidă1 (Cirsium avense). 9 (Reg) Scai1 (2) (Cirsium vulgare). 10 (Reg) Rostogol (Echinops sphaliacephalus). 11 (Reg) Tătarnică (Echinops commutatus). 12 (Reg; șîc scăi~-muced, scăieț-măgăresc) Scai1 (9) (Onopordon acanthium). 13 (Reg; lpl; îf scăieți) Scai1 (11) (Eryngium compestre). 14 (Reg; șîs scăiete mare) Brusture (Arctium lappa). 15 (Reg; îf scăietiu) Zgrăbunțică (Lapsana communis). 16 (Ban) Ciumăfaie (1) (Datura stramonium). 17 (Reg) Păpădie (Taraxacum officinale). 18 (Prc) Fruct cu ghimpi al scaietelui (1), care se agață de haine, de blana animalelor etc. 19 (Reg; îs) ~ muscălesc Holeră (6) (Xanthium spinosum). 20 (Reg; îc) ~-voinic Plantă erbacee cu tulpina spinoasă, înconjurată de frunze mari care rețin apa de ploaie ca într-o pâlnie, nedefinită nedefinită mai îndeaproape. 21 (Orn; Olt; Mun) Scatiu (1) (Carduelis spinus). corectat(ă)