scafă sf [At: PSALT. 150 / V: (înv) scaf sm, (reg) șc~, (îvr) scufă / Pl: ~fe / E: ngr σκάφη^[1]] 1 (Înv) Pahar (1). 2 Cupă (10). 3 Ceașcă (1). 4 (Spc) Vas mare, de obicei în formă de cupă, care servea la păstrarea vinului (sfințit), a unor substanțe (folosite în ritualul religios etc.). 5 (Îrg) Recipient din lemn, de obicei în formă de strachină, de diverse dimensiuni, întrebuințat la stâne sau în gospodăriile țărănești la pregătirea, păstrarea alimentelor sau la servirea acestora la masă, la spălarea vaselor etc. 6 (Spc) Strachină (de lemn). 7 (Reg) Covată (3) din lemn în care (se frământă aluatul sau) se spală vasele. 8 (Reg) Teică la moara de apă. 9 (Îvr; îf scufă) Recipient în care se spălau nisipurile aurifere. 10 Căuș de lemn sau de metal care servește la manipularea sau la măsurarea produselor în stare de pulbere, grăunțe etc. 11 Conținutul unei scafe (10). 12 Conținutul împreună cu scafa (10). 13 (Îvr) Taler de balanță. 14 (Înv) Luntre primitivă asemănătoare cu o albie, făcută dintr-un trunchi scobit. 15 (Înv) Corpul unei nave. 16 (Înv) Epavă a unei nave. 17 (Aht) Suprafață cilindrică prevăzută cu stucaturi și picturi care face racordarea tavanului (și pardoselii) cu pereții unei încăperi. 18 (Aht) Piesă prefabricată, din beton sau din gresie ceramică, din care se execută scafe (17), pardoseli etc. 19 (Reg) Orbită la cal. 20 (Îvr) Matcă. 21 (Reg) Scobitură mică în pământ, către care este dirijată mingea, în jocul poarca¹ Cf jir. 22 (Atm; îrg) Craniu (1). 23 (Rar) Carapace de broască țestoasă. 24 (Reg) Un fel de cuțit lat, netăios, cu mâner de lemn, care servește în tăbăcărie la înlăturarea de pe piei a părților grase și a celor cărnoase. 25 (Îvr; csnp) Coroana unui copac. corectat(ă)