scafandru [At: BARCIANU / Pl: ~re sn, ~ri sm / E: fr scaphandre] 1 sn Echipament special de protecție, impermeabil de forma unui combinezon, prevăzut cu o cască metalică cu vizor, cu mănuși și bocanci speciali, cu aparat respirator (autonom sau în legătură cu suprafața apei), care permite unui scufundător să rămână mai mult timp sub apă, pentru explorarea fundului apelor, pentru efectuarea anumitor lucrări subacvatice etc. Si: (rar) scafandrier (1). 2 sm Costum special de zbor, izolat față de mediul exterior, cu care se îmbracă aviatorii sau cosmonauții pentru a fi protejați împotriva condițiilor nefavorabile vieții din atmosfera superioară sau din spațiul cosmic. 3 sm Persoană calificată care, cu ajutorul unui echipament special, efectuează lucrări la anumite adâncimi dub apă Si: scafandrier (2). 4 sm Persoană specializată care cu ajutorul unui echipament special, efectuează zboruri și cercetări în spațiul cosmic.