8 definiții pentru scăfiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCĂFÍȚĂ, scăfițe, s. f. Diminutiv al lui scafă.Scafă + suf. -iță.

SCĂFÍȚĂ, scăfițe, s. f. Diminutiv al lui scafă.Scafă + suf. -iță.

SCĂFÍȚĂ, scăfițe, s. f. Diminutiv al lui scafă. Curăți mai multe căciulii de usturoi, pisezi cățeii într-o scăfiță. SADOVEANU, Î. A. 83. Voia la d-voastră, domnișorule, răspunse moșneagul, scoțînd din niște desagi... o căpiță de usturoi și pregătindu-se a-i ucide cățeii într-o scăfiță de lemn. HOGAȘ, M. N. 66.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scăfíță s. f., g.-d. art. scăfíței; pl. scăfíțe

scăfíță s. f., g.-d. art. scăfíței; pl. scăfíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCĂFÍȚĂ s. v. căuș, ispol.

scăfiță s. v. CĂUȘ. ISPOL.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scăfíță, scăfíțe și scăfíți, s.f. (reg.) 1. vas de lemn în formă de cupă sau de ceașcă de mici dimensiuni, din care se bea. 2. (înv.) scafă mică; scăfiță (v.). 3. conținutul unei scăfițe; conținutul cu vasul respectiv. 4. căuș mic de lemn cu care se scoate apa din luntre. 5. sertar mic de masă; sertăraș. 6. o parte a morii de apă. 7. articulație. 8. numele a două specii de ciuperci necomestibile.

Intrare: scăfiță
scăfiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scăfiță
  • scăfița
plural
  • scăfițe
  • scăfițele
genitiv-dativ singular
  • scăfițe
  • scăfiței
plural
  • scăfițe
  • scăfițelor
vocativ singular
plural