7 definiții pentru scânduriță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCÂNDURÍȚĂ, scândurile, s. f. (Rar) Scândurea. ◊ Un fel de lopățică la amnarul războiului de țesut, care ajută la înfășurarea pânzei țesute pe sulul de dinainte. – Scândură + suf. -iță.

SCÂNDURÍȚĂ, scândurițe, s. f. Scândurea. ♦ Un fel de lopățică la amnarul războiului de țesut, care ajută la înfășurarea pânzei țesute pe sulul de dinainte. – Scândură + suf. -iță.

SCÎNDURÍȚĂ, scîndurițe, s. f. 1. Scîndurea. 2. Lopățică la amnarul războiului de țesut, care se leagă de talpa războiului cu o ață și ajută la învelirea pînzei pe sulul de dinainte. În lungime are o dăltuitură prin care pătrunde o lopățică plină de găuri, care se mai numește și... scînduriță. PAMFILE, I. C. 274.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scânduríță (rar) s. f., g.-d. art. scânduríței; pl. scânduríțe

scânduríță s. f., g.-d. art. scânduríței; pl. scânduríțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCÂNDURÍȚĂ s. v. femeiușcă, lopățică, muierușcă, scândurică.

scînduriță s. v. FEMEIUȘCĂ. LOPĂȚICĂ. MUIERUȘCĂ. SCÎNDURICĂ.

Intrare: scânduriță
scânduriță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scânduriță
  • scândurița
plural
  • scândurițe
  • scândurițele
genitiv-dativ singular
  • scândurițe
  • scânduriței
plural
  • scândurițe
  • scândurițelor
vocativ singular
plural