saxana sf [At: M. COSTIN, ap. GÎDEI, 331 / V: (înv) ~ea, sachisa~, (reg) ~nă (S și: sacsană), sarsa~, sărsăna, săxăna / S și: sacsana / Pl: ~le / E: tc seksane, cf scr seksana] 1 sf (Îvp) Povară (mare) (pe care o poartă animalele sau oamenii în spinare). 2 sf (Pex) Animal de povară. 3 sf (Îe) ~ briceag Se spune ironic despre un om nevoiaș, prost îmbrăcat. 4 sf (Reg; îe) (A fi) ~ de bani (A fi) plin de bani. 5-6 av, a (Șîs gol ~) Complet dezbrăcat Si: gol pușcă. 7 (Îrg ) Necaz. 8 sf (Reg; îe) A-și găsi ~ cu cineva A avea neplăceri. 9 sf (Reg; lpl; îf sarsanale) Lucruri de tot felul, în dezordine. 10 sf (Înv; îf sarsana) Loc unde se lucrează sau se repară corăbii.