14 definiții pentru savoare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SAVOÁRE s. f. Gust deosebit, ales, plăcut al unor alimente. ♦ Fig. Farmec; haz. – Din fr. saveur.

SAVOÁRE s. f. Gust deosebit, ales, plăcut al unor alimente. ♦ Fig. Farmec; haz. – Din fr. saveur.

savoare sf [At: MARIN, PR. I, XII/14 / Pl: (rar) ~ori / E: fr saveur] 1 Senzație produsă de unele substanțe asupra organului gustului. 2 (Spc) Gust plăcut, deosebit pe care îl au unele alimente. 3 (Fig) Stare de încântare produsă de cineva sau de ceva. 4 Calitate a cuiva sau a ceva de a produce încântare, farmec, plăcere, satisfacție etc.

SAVOÁRE s. f. Gust deosebit, ales al alimentelor. I-a interzis să utilizeze vreodată fasolea verde, mazărea... decît imediat ce sînt culese din grădini: după cîteva ore își pierd toată savoarea. C. PETRESCU, Î. II 65. ♦ Fig. Farmec, gust. Iubite Ghica, știu că ai să te plîngi și acum de mine, că-ți scriu puțin și fără savoare. BĂLCESCU, la GHICA, A. 562.

SAVOÁRE s.f. Gust plăcut, aromă. [< fr. saveur].

SAVOÁRE s. f. 1. gust plăcut, aromă. 2. (fig.) stare de încântare, farmec. (< fr. saveur)

SAVOÁRE ~óri f. 1) Gust deosebit de plăcut al unor alimente. 2) Calitate a unui lucru care îl face deosebit de agreabil. [G.-D. savoarei] /<fr. saveur

savoare f. 1. impresiune produsă de unele substanțe asupra organului gustului; 2. gust plăcut.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!savoare s. f., g.-d. art. savorii; pl. savori

!savoare s. f., g.-d. art. savoarei/savorii

savoáre s. f., g.-d. art. savoárei

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SAVOÁRE s. 1. suculență. (~ unui aliment.) 2. deliciu. (~ unei mâncări.)

SAVOÁRE s. v. delectare, desfătare, farmec, încântare, plăcere, voluptate, vrajă.

savoare s. v. DELECTARE. DESFĂTARE. FARMEC. ÎNCÎNTARE. PLĂCERE. VOLUPTATE. VRAJĂ.

SAVOARE s. 1. suculență. (~ unui aliment.) 2. deliciu. (~ unei mîncări.)

Intrare: savoare
savoare1 (g.-d. -ei) substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin (F127)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • savoare
  • savoarea
plural
genitiv-dativ singular
  • savori
  • savoarei
plural
vocativ singular
plural
savoare2 (g.-d. -ii) substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • savoare
  • savoarea
plural
genitiv-dativ singular
  • savori
  • savorii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

savoare / savoaresubstantiv feminin

  • 1. Gust deosebit, ales, plăcut al unor alimente. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: aromă
    • format_quote I-a interzis să utilizeze vreodată fasolea verde, mazărea... decît imediat ce sînt culese din grădini: după cîteva ore își pierd toată savoarea. C. PETRESCU, Î. II 65. DLRLC
    • 1.1. figurat Farmec, gust, haz. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
      • format_quote Iubite Ghica, știu că ai să te plîngi și acum de mine, că-ți scriu puțin și fără savoare. BĂLCESCU, la GHICA, A. 562. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.