SARDONIC, -Ă, sardonici, -e, adj. (Despre rîs, zîmbet) Care exprimă o batjocură necruțătoare sau o satisfacție răutăcioasă, diabolică. V. sarcastic. Aruncă asupra lui Boroboață o privire disprețuitoare și, dînd într-un rîs sardonic, curmă tăcerea. FILIMON. C. 164. ◊ (Adverbial) A rîs, s-a veselit sardonic. C. PETRESCU, A. R. 32. Bravo! bun gust ai! zise, rînjind sardonic. CARAGIALE, M. 28.