SARAILIE, sarailii, s. f. Prăjitură făcută din foi de plăcintă, rulate, cu umplutură de nuci sau de migdale și îmbibate cu mult sirop de zahăr sau de miere. V. baclava. Mînca însă bine feluri moldovenești îmbielșugate și grase, isprăvind cu sarailii și baclavale turcești. SADOVEANU, Z. C. 107. Cînd veniră: sarailia și minciunile, cheful era în toi. STĂNOIU, C. I. 99. Masinca trimetea să scoată apă proaspătă de la puț și-i trata cu sarailie făcută de mîna ei. BASSARABESCU, V. 8.. Variantă: seralie (NEGRUZZI, S. I 286) s. f.