săpunare sf [At: VALIAN. V / V: ~nară / Pl: ~nări / E: după lat saponaria] (Bot; înv) Săpunariță (Saponaria officinalis).

SĂPUNAR, săpunari, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care se ocupă cu prepararea săpunului. 2. Adj. (în sintagma) Cartofi săpunari = soi de cartofi de calitate superioară, de formă lunguiață, cu miezul alb-roz. – Săpun + suf. -ar.

săponar sm vz săpunar

săpunar [At: (sec. XVII) IORGA, S. D. V, 240 / V: (înv) săpon~, sapon~ / Pl: ~i / E: săpun + -ar] 1-2 sm Persoană care se ocupă cu prepararea (sau cu vânzarea) săpunului (1) Si: (îvr) săpungiu (1-2), săpungia (1-2). 3 a (Îs) Cartof ~ Soi de cartof de calitate superioară, de formă lunguiață, cu miezul alb-roz. 4 sm (Bot; Trs; Mun) Săpunariță (Saponaria aficinalis).

săpunară sf vz săpunare

soponar sm vz săpunar

SĂPUNAR, săpunari, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care se ocupă cu prepararea săpunului. 2. Adj. (În sintagma) Cartofi săpunari = soi de cartofi de calitate superioară, de formă lunguiață, cu miezul alb-roz. – Săpun + suf. -ar.

SĂPONAR s. m. v. săpunar.

SĂPUNAR², săpunari, s. m. Persoană care se ocupă cu prepararea săpunului. (Atestat în forma săponar) Săponarii exercită cu multă osteneală meseria lor. I. IONESCU, P. 428. – Variantă: săponar s. m.

SĂPONAR s. m. v. săpunar².

SĂPUNAR ~i m. Fabricant sau vânzător de săpun. /săpun + suf. ~ar

săpunar m. fabricant sau vânzător de săpun.

săpunár m. (d. săpun). Fabricant orĭ vînzător de săpun.

+săpunar² (persoană) (înv.) s. m., pl. săpunari

săpunar¹ adj. m. (cartof ~), s. m., pl. săpunari

săpunar adj. m., s. m., pl. săpunari

săpunar s. m., adj. m., pl. săpunari

SĂPUNARE s. v. ciuin, odagaci, săpunariță.

săpunare s. v. CIUIN. ODAGACI. SĂPUNARIȚĂ.

SĂPUNAR s. (înv.) săpungiu. (~ul fabrică și vinde săpun.)

SĂPUNAR s. v. ciuin, odagaci, săpunariță.

săpunar s. v. CIUIN. ODAGACI. SĂPUNARIȚĂ.

SĂPUNAR s. (înv.) săpungiu. (~ul fabrică și vinde săpun.)