8 definiții pentru santină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SANTÍNĂ, santine, s. f. Spațiu situat la fundul unei nave, în care se colectează apa provenită din infiltrație, prin condensare din atmosferă sau prin scurgere de pe punțile inferioare. – Din fr. sentine.

santi sf [At: ABC MAR. 91 / Pl: ~ne / E: fr sentine] Spațiu situat pe fundul unei nave, în care se colectează apa de pe punțile inferioare sau provenită din infiltrații și din condensare.

SANTÍNĂ, santine, s. f. Spațiu în fundul unei nave, unde se strâng apele de condensare, de infiltrație etc. (care sunt eliminate apoi cu ajutorul pompelor). – Din fr. sentine.

SANTÍNĂ, santine, s. f. Încăpere situată în fundul unei nave, unde se strîng apele de condensare, de infiltrație, etc., eliminate apoi cu ajutorul pompelor.

SANTÍNĂ s.f. Spațiul aflat la fundul unei nave unde se adună apele de condensare, cele de infiltrație etc., care sunt eliminate cu ajutorul pompelor. [< fr. sentine, cf. lat. sentina].

SANTÍNĂ s. f. spațiu pe fundul unei nave, unde se adună apele de condensare, de infiltrație, evacuate cu ajutorul pompelor. (< fr. sentine, lat. sentina)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

santínă s. f., g.-d. art. santínei; pl. santíne

santínă s. f., g.-d. art. santínei; pl. santíne

Intrare: santină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • santi
  • santina
plural
  • santine
  • santinele
genitiv-dativ singular
  • santine
  • santinei
plural
  • santine
  • santinelor
vocativ singular
plural