4 intrări

Articole pe această temă:

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÉDICO-SANITÁR, -Ă, medico-sanitari, -e, adj. Care are un caracter medical și sanitar, privitor la personalul medical și sanitar. – Medico- + sanitar.

SANITÁR, -Ă, sanitari, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care se referă la sănătate, privitor la sănătate; (despre legi, măsuri, servicii etc.) destinat ocrotirii și îngrijirii sănătății publice. Serviciu sanitar.Punct sanitar = cea mai mică unitate de asistență medicală într-o instituție sau într-o localitate. Agent sanitar (și substantivat, m.) = persoană din cadrul personalului medical mediu al unui spital sau al unui serviciu medical, care se ocupă (în mediul rural) cu îngrijirea bolnavilor, cu executarea măsurilor de dezinfecție în cazuri de epidemii etc. Spirt sanitar = spirt folosit ca dezinfectant extern, impropriu pentru băut. 2. S. m. Soldat instruit pentru a da primul ajutor răniților și a se îngriji de ridicarea și transportarea lor de pe câmpul de luptă. – Din fr. sanitaire.

medico-sanitar, ~ă a [At: CONTEMP. 1962, nr. 798, 7/1 / Pl: ~i, ~e / E: medico- + sanitar] 1 Care are caracter medical și sanitar. 2 Care aparține personalului medical și sanitar. 3 Referitor la personalul medical și sanitar.

sanitar, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~riu, săni~, (reg) sălitar sm / Pl: ~i, ~e / E: fr sanitaire] 1 a Care aparține sănătății și igienei. 2 a Privitor la sănătate și la igienă. 3 a Specific sănătății și igienei. 4 a (D. instituții, personal, legi, măsuri etc.) Care se ocupă de sănătatea și de igiena publică. 5 a Destinat asigurării ocrotirii și îngrijirii sănătății publice. 6 a (Spc) Care se ocupă de sănătatea și de igiena din cadrul unităților militare. 7 a Destinat asigurării, ocrotirii și îngrijirii sănătății din cadrul unităților militare. 8 a (Îs) Instalație ~ă Denumire generică pentru instalațiile de closet, baie, apă curentă etc. 9 a Care aparține instalațiilor sanitare (8). 10 a Privitor la instalațiile sanitare (8). 11 a (D. mijloace de transport) Care servește la transportarea bolnavilor, a răniților. 12-13 smf, a (Rar; șîs agent ~) (Persoană) din cadrul personalului medical mediu al unei unități medicale (îndeosebi din mediul rural și din armată).

sanitariu[1], ~ie a vz sanitar corectată

  1. În original, greșit tipărit: sanitoriu. O confirmă definiția principală și ordonarea alfabetică incorectă — LauraGellner

MEDICO-SANITÁR, -Ă, medico-sanitari, -e, adj. Care are un caracter medical și sanitar, privitor la personalul medical și sanitar. – Medico- + sanitar.

SANITÁR, -Ă, sanitari, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care se referă la sănătate, privitor la sănătate; (despre legi, măsuri, servicii etc.) destinat ocrotirii și îngrijirii sănătății publice. Serviciu sanitar.Punct sanitar = cea mai mică unitate de asistență medicală, funcționând în întreprinderi sau în locuri de muncă izolate. Agent sanitar (și substantivat, m.) = persoană din cadrul personalului medical mediu al unui spital sau al unui serviciu medical, care se ocupă (în mediul rural) cu îngrijirea bolnavilor, cu executarea măsurilor de dezinfecție în cazuri de epidemii etc. Spirt sanitar = spirt folosit ca dezinfectant extern, impropriu pentru băut. 2. S. m. Soldat instruit pentru a da primul ajutor răniților și a se îngriji de ridicarea și transportarea lor de pe câmpul de luptă. – Din fr. sanitaire.

MEDICO-SANITÁR, -Ă, medico-sanitari, -e, adj. Care are un caracter medical și sanitar. Rețeaua medico-sanitară care deservește pe ceferiști și familiile lor a fost mult dezvoltată. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 600.

SANITÁR2, -Ă, sanitari, -e, adj. Care se referă la sănătatea publică, care aparține resortului însărcinat cu ocrotirea și îngrijirea sănătății publice, care emană de la acest resort. Asistență sanitară.Umbla din casă în casă o comisie sanitară, turna cu tulumba acid fenic pe jos și pe pereți și însemna într-o condică numele copiilor bolnavi. PAS, Z. I 216. Dan, între Racliș și Albert, vorbea încet despre căldurile și starea sanitară a Capitalei. VLAHUȚĂ, O. A. III 39. ◊ Cordon sanitar v. cordon. Punct sanitar = cea mai mică unitate de asistență medicală, funcționînd în întreprinderi sau în locuri de muncă izolate. Agent sanitar (și substantivat, m.) = persoană din cadrul personalului medical inferior al unui spital sau al unui serviciu medical (în special în mediul rural) care se ocupă cu îngrijirea bolnavilor, cu executarea măsurilor de dezinfecție în cazurile de boli contagioase etc. Ați fost duși la spitalul de copii de lîngă Capul Podului... Și pe băieți și pe fete vă tunsese un sanitar. PAS, Z. I 217. Trei doctori, cîțiva sanitari, niște refugiați și o secție de milițieni cu șeful lor... alcătuiau la început tot personalul medical și subaltern al acestui spital. MIRONESCU, S. A. 122. Avion sanitar v. avion. Tren sanitar v. tren.

SANITÁR1, sanitari, s. m. Ostaș instruit să dea primele ajutoare, să ridice și să transporte răniții de pe cîmpul de luptă. Ghenea încearcă să întoarcă ochii bulbucați spre dreapta, unde e întins trupul căpitanului Ionescu, așa cum a fost adus de sanitari. C. PETRESCU, Î. II 37. Cu grijă sanitarii coborîră pe răniți, unul cîte unul. D. ZAMFIRESCU, R. 276.

MEDICO-SANITÁR, -Ă adj. Cu caracter medicinal și sanitar. [< medico- + sanitar].

SANITÁR, -Ă adj. Care se referă la sănătatea publică, care are scopul de a întreține și a ocroti sănătatea. ♦ Punct sanitar = mică unitate de asistență medicală în întreprinderi sau în locuri de muncă izolate; agent sanitar (și s.m.) = persoană din cadrul personalului medical inferior care se ocupă cu îngrijirea bolnavilor (în special în mediul rural). ♦ (Despre vehicule) Care servește la transportarea bolnavilor și a răniților. // s.m. Ostaș care face parte din serviciul de îngrijire a răniților în armată. [< fr. sanitaire, cf. lat. sanitas – sănătate].

MEDICO-SANITÁR, -Ă adj. cu caracter medical și sanitar. (< medico- + sanitar)

SANITÁR, -Ă I. adj. 1. referitor la sănătate, la igiena publică. ♦ punct ~ = mică unitate de asistență medicală; agent ~ (și s. m.) = persoană din cadrul personalului medical inferior care se ocupă cu îngrijirea bolnavilor (în mediul rural). 2. (despre instalații) care servește la distribuirea, la evacuarea apei, la igiena unei locuințe. II. s. m. ostaș din serviciul de îngrijire a răniților în armată. (< fr. sanitaire)

cordón sanitár sint. s. (med.) Pază sanitară organizată în jurul unei anumite zone ◊ „În timp ce militarii realizau cordonul sanitar de-a lungul a mulți km cât măsoară perimetrul interzis al localității Seveso, cei 300 muncitori și tehnicieni participanți la operațiunile de decontaminare au organizat o acțiune de protest împotriva lipsei unui sistem de protecție față de riscurile pe care le comportă intervenția lor.” Sc. 23 II 76 p. 6 (din fr. cordon sanitaire; DMN 1968)

SANITÁR1 ~ă ( ~i, ~e) m. și f. 1) Lucrător medical inferior care îngrijește de bolnavi și execută diferite lucrări auxiliare; infirmier. 2) Soldat instruit pentru a acorda primul ajutor răniților și a-i ridica și transporta de pe câmpul de luptă. /<fr. sanitaire

SANITÁR2 ~ă (~i, ~ă) 1) Care ține de sănătate; propriu sănătății. 2) Care se referă la ocrotirea sănătății publice. Serviciu ~. /<fr. sanitaire

sanitar a. relativ la sănătate. ║ m. soldat dintr’o companie sanitară atașată la un regiment. V. serviciu.

arată toate definițiile

Intrare: sanitară
sanitară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sanita
  • sanitara
plural
  • sanitare
  • sanitarele
genitiv-dativ singular
  • sanitare
  • sanitarei
plural
  • sanitare
  • sanitarelor
vocativ singular
plural
Intrare: sanitară
sanitară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sanita
  • sanitara
plural
  • sanitare
  • sanitarele
genitiv-dativ singular
  • sanitare
  • sanitarei
plural
  • sanitare
  • sanitarelor
vocativ singular
plural
Intrare: medico-sanitar
medico-sanitar adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • medico-sanitar
  • medico-sanitarul
  • medico-sanitaru‑
  • medico-sanita
  • medico-sanitara
plural
  • medico-sanitari
  • medico-sanitarii
  • medico-sanitare
  • medico-sanitarele
genitiv-dativ singular
  • medico-sanitar
  • medico-sanitarului
  • medico-sanitare
  • medico-sanitarei
plural
  • medico-sanitari
  • medico-sanitarilor
  • medico-sanitare
  • medico-sanitarelor
vocativ singular
plural
Intrare: sanitar (adj.)
sanitar1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sanitar
  • sanitarul
  • sanitaru‑
  • sanita
  • sanitara
plural
  • sanitari
  • sanitarii
  • sanitare
  • sanitarele
genitiv-dativ singular
  • sanitar
  • sanitarului
  • sanitare
  • sanitarei
plural
  • sanitari
  • sanitarilor
  • sanitare
  • sanitarelor
vocativ singular
plural
sanitariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sănitar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sanitar
  • sanitarul
  • sanitaru‑
plural
  • sanitari
  • sanitarii
genitiv-dativ singular
  • sanitar
  • sanitarului
plural
  • sanitari
  • sanitarilor
vocativ singular
  • sanitarule
  • sanitare
plural
  • sanitarilor
sălitar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

medico-sanitar

  • 1. Care are un caracter medical și sanitar, privitor la personalul medical și sanitar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Rețeaua medico-sanitară care deservește pe ceferiști și familiile lor a fost mult dezvoltată. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 600.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Medico- + sanitar
    surse: DEX '09 DEX '98 DN