10 definiții pentru salup
Explicative DEX
salup sn vz salop
SALUP, salupuri, s. n. (Regional) Haină femeiască, fără mîneci, de obicei îmblănită. Să lăsăm cununia pe joi, tot nu-i gata salupul. CONTEMPORANUL, VI 100.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SALUP, salupuri, s. n. (Reg.) Haină femeiască fără mîneci, de obicei îmblănită. – Rus. salop (< fr.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
salúp V. salop.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
salop sn [At: IORGA, S. D. XII, 145 / V: (înv) ~lup, șa~ / Pl: ~uri, ~oape / E: rs салоп, fr salope] Haină de damă (relativ scurtă), îmblănită sau vătuită, cu sau fără mâneci, care se purta în trecut.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șalop sn vz salop
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
salóp și salúp n., pl. oape, upe și opurĭ, upurĭ (rus. salóp, pol. salupa, germ. salope, fr. salopette). Un fel de mantilă femeĭască (cu saŭ fără mînicĭ) care se purta pe la 1830-80.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
salop s. n., pl. salopuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
salop (-puri), s. n. -(Mold.) Pieptar, vestă. – Var. salup. Fr. salope, prin intermediul pol. salopa, rus. salop (Cihac, II, 324; Sanzewitsch 208). Este dubletul lui salopetă, s. f., din fr. salopette.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
salop, salopuri și saloape, s.n. (înv.) haină de damă, relativ scurtă, îmblănită sau vătuită, cu sau fără mâneci, purtată în trecut.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
salup, salupurisubstantiv neutru
- 1. Haină femeiască, fără mâneci, de obicei îmblănită. DLRLC
- Să lăsăm cununia pe joi, tot nu-i gata salupul. CONTEMPORANUL, VI 100. DLRLC
-
etimologie:
- salop (din limba franceză). DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.