13 definiții pentru salpetru

SALPÉTRU s. n. Azotat natural de sodiu (salpetru de Chile) sau de potasiu (salpetru de India), folosiți ca îngrășăminte minerale, la fabricarea acidului azotic etc. – Din fr. salpétre.

SALPÉTRU s. n. Azotat natural de sodiu (salpetru de Chile) sau de potasiu (salpetru de India), folosiți ca îngrășăminte minerale, la fabricarea acidului azotic etc. – Din fr. salpétre.

SALPÉTRU s. n. Silitră. ◊ Salpetru de Chile = îngrășămînt agricol natural (constituit dintr-un azotat de sodiu natural). Salpetru de Indii = îngrășămînt agricol natural (constituit dintr-un azotat de potasiu natural).

salpétru (-pe-tru) s. n., art. salpétrul

salpétru s. n. (sil. -tru), art. salpétrul

SALPÉTRU s. (CHIM.) 1. (pop.) silitră. 2. salpetru de Chile v. azotat de sodiu; salpetru de India v. azotat de potasiu; salpetru de Leuna v. azotat de amoniu; salpetru de Norvegia v. azotat de calciu.

SALPÉTRU s.n. Azotat de sodiu, de potasiu, de calciu și de amoniu; silitră. ♦ Salpetru de India = azotat de potasiu; salpetru de Chile = azotat de sodiu. [< fr. salpêtre, cf. lat. sal – sare, petra – piatră].

SALPÉTRU s. n. azotat natural de sodiu sau de potasiu și sintetic, de calciu sau de amoniu. (< fr. salpêtre)

SALPÉTRU n. Sare a acidului azotic folosită, mai ales, ca îngrășământ agricol. ◊ ~ de Chile azotat natural de sodiu, întrebuințat ca îngrășământ mineral. /< germ. Salpeter, fr. salpêtre

salpetru n. numele științific al silitrei.

* salpétru n. (fr. salpêtre. V. salitră). Barb. Salitră.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

SALPÉTRU s. (CHIM.) 1. (pop.) silítră. 2. salpetru de Chile = azotat de sodiu; salpetru de India = azotat de potasiu, (pop.) silítră; salpetru de Leuna = azotat de amoniu; salpetru de Norvegia = nitrocalcit, azotat de calciu.

SALPÉTRU (‹ fr.; {s} lat. sal „sare” + petra „piatră”) s. n. Azotat natural de sodiu (s. de Chile) sau potasiu (s. de India); primul cristalizează în sistemul romboedric, al doilea în sistemul rombic; frecvent apare în agregate grăunțoase compacte. Este incolor sau ușor colorat de impurități, ușor solubil și cu gust sărat. Se utilizează la prepararea acidului azotic, a unor explozivi, în metalurgie, în ins. sticlei, alim. etc. Este unul dintre principalele îngrășăminte naturale.

Intrare: salpetru

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular salpetru salpetrul
plural
genitiv-dativ singular salpetru salpetrului
plural
vocativ singular
plural