Definiția cu ID-ul 507295:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
salcîm (-mi), s. m. – Acaț (Robinia pseudacacia). – Mr. sălcîm. Tc. salkim (Șeineanu, II, 310; Roesler 601; Lokotsch 1809; Ronzevalle 100), cf. ngr. σαλϰίμι, bg. salkăm.