SAIDECAR, saidecari, s. m. (Învechit; și în forma seidicar) Meșter care lucra în fir odoarele bisericești. Este un studiu curios asupra acelei arte a... cusăturilor religioase... exercitată de breslele seidicarilor și ceaprazarilor. ODOBESCU, S. I 347. – Variantă: seidicar s. m.