SAHAN, sahane, s. n. (Învechit și popular) Vas adînc de metal, în care se servesc bucatele la masă. După ce-au ospătat bine, iarăși poronci cuțitelor, sahanelor... să se strîngă. SBIERA, P. 157. Medelnicerii... aduseră pe masă, în sahane de argint, un morman de pilaf alb și fumegos. ODOBESCU, S. I 79. Ori vreo pungă s-a furat, Ori sahane scumpe s-a spart. PĂSCULESCU, L. P. 235. ♦ Vas de metal în care se gătesc sau se încălzesc bucatele. Sahanul clocotește. CARAGIALE, O. II 170. ♦ (Bucov.) Farfurie, talger. Cumătrul mare taie plăcintele puse mai înainte de aceasta pe masă și puindu-le pe sahane le împăr- țește pe la oaspeți. MARIAN, NA. 235. – Variantă: săhan, săhane și săhanuri (MARIAN, NU. 655), s. n.