15 definiții pentru saducheu saduceu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SADUCHÉU, saduchei, s. m. (în Antichitate) Adept al partidei religioase iudaice, constituită din aristocrația sacerdotală și infiltrată în politică și diplomație. – Din lat. Sadducaei.

saducheu sm [At: COD. VOR. 48/19 / V: (rar) ~uceu / Pl: ~ei / E: slv садоукєй] 1 Adept al saducheismului Si: (rar) saduchean (1). 2 Membru al sectei care susținea saducheismul Si: (rar) saduchean (2).

SADUCHÉU, saduchei, s. m. (În antichitate) Adept al partidului marelui cler mozaic, reprezentând interesele marilor proprietari de pământ și ostil fariseilor. – Din lat. Sadducaei.

SADUCHÉU s.m. Membru al unei secte religioase mozaice, ostilă fariseismului și favorabilă elenismului, care nega nemurirea sufletului și viața viitoare și disprețuia practicile religioase. [Var. saduceu. / < it. sadduceo].

SADUCHÉU s. m. membru al unei secte religioase mozaice, ostilă fariseismului și favorabilă elenismului, care nega nemurirea sufletului și viața viitoare și disprețuia practicile religioase. (< it. sadduceo, lat. sadducaei)

Saducheu a. și m. membru al unei secte judaice care nega nemurirea sufletului și învierea corpului: Saducheii și Fariseii.

saduchéŭ m. (d. Sadoc saŭ Țadoc, numele uneĭ familiĭ saŭ al unuĭ elev al faĭmosuluĭ Antigone din Soco, care e considerat ca autoru secteĭ). Adept al uneĭ secte maĭ mici opuse fariseilor, favorabil Grecilor și Romanilor. Saducheiĭ eraŭ de ordinar bogați și nu credeaŭ în îngerĭ, în nemurirea sufletuluĭ și în ĭad saŭ raĭ.

SADUCÉU s.m. v. saducheu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

saduchéu s. m., art. saduchéul; pl. saduchéi, art. saduchéii

saduchéu s. m., art. saduchéul; pl. saduchéi, art. saduchéii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SADUCHÉU s. (rar) saduchean. (~ mozaic.)

SADUCHEU s. (rar) saduchean. (~ mozaic.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

saduchéu, saduchei s. m. Adept al unui partid clerical mozaic (sec. 2 î. Hr. – 70 d. Hr.), alcătuit mai ales din bogătași, care era ostil fariseilor și favorabil elenismului. [Var.: saducéu s. m.] – din lat. Saduccaei.

SADUCHÉI (SADUCÉI) (< lat.) s. m. Partidă politică și religioasă iudaică (mijlocul sec. 2 î. Hr. – 70 d. Hr.) constituită din aristocrația sacerdotală, infiltrată în politică și diplomație; doctrinar, respingeau credința în înviere, în îngeri și spirite; în conflict cu fariseii.

Intrare: saducheu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saducheu
  • saducheul
  • saducheu‑
plural
  • saduchei
  • saducheii
genitiv-dativ singular
  • saducheu
  • saducheului
plural
  • saduchei
  • saducheilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saduceu
  • saduceul
  • saduceu‑
plural
  • saducei
  • saduceii
genitiv-dativ singular
  • saduceu
  • saduceului
plural
  • saducei
  • saduceilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)