8 definiții pentru saculă sacul


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SACÚLĂ, sacule, s. f. (Anat.) 1. Unul dintre compartimentele urechii interne. 2. Formațiune saciformă de dimensiuni mici. [Var.: sacúl s. n.] – Din fr. saccule.

SACÚLĂ, sacule, s. f. (Anat.) 1. Unul dintre compartimentele urechii interne. 2. Formațiune saciformă de dimensiuni mici. [Var.: sacúl s. n.] – Din fr. saccule.

sacu sf [At: DN2 / Pl: ~le / E: fr saccule] Compartiment al urechii interne, situat în partea inferioară a vestibulului.

SACÚLĂ s.f. (Anat.) Formațiune saciformă de dimensiuni mici; rest de cavitate generală (celom) la unele artropode etc. ♦ Una dintre încăperile urechii interne. [Var. sacul s.n. / < fr. saccule, cf. lat. sacculus – sac mic].

SACÚLĂ s. f. 1. (anat.) formațiune saciformă de dimensiuni mici. ◊ rest de cavitate generală (celom) la unele artropode etc. 2. cavitate a urechii interne. (< fr. saccule)

SACÚL s. n. v. saculă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sacúlă s. f., g.-d. art. sacúlei; pl. sacúle

sacúlă s. f., g.-d. art. sacúlei; pl. sacúle

Intrare: saculă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sacu
  • sacula
plural
  • sacule
  • saculele
genitiv-dativ singular
  • sacule
  • saculei
plural
  • sacule
  • saculelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sacul
  • saculul
  • saculu‑
plural
  • sacule
  • saculele
genitiv-dativ singular
  • sacul
  • saculului
plural
  • sacule
  • saculelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

saculă sacul anatomie

  • 1. Unul dintre compartimentele urechii interne.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Formațiune saciformă de dimensiuni mici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 2.1. Rest de cavitate generală (celom) la unele artropode etc.
      surse: MDN '00

etimologie: