SABIR s. n. Limba mixtă, rudimentară ca vocabular și structură gramaticală, care se vorbește ^[1] în porturile Mării Mediterane și care conține cuvinte din franceză, provensală, spaniolă, greacă, catalană, italiană și arabă. – Din fr. sabir.

sabir sn [At: DLR / Pl: ? / E: fr sabir] Limbă mixtă, rudimentară ca vocabular și structură gramaticală, folosită în bazinul mediteranean, ce conține elemente din franceză, provensală, italiană, spaniolă, catalană, greacă și arabă.

SABIR s. n. Limbă mixtă, rudimentară ca vocabular și structură gramaticală, care se vorbește în porturile Mării Mediterane și care conține elemente din franceză, provensală, spaniolă, greacă, catalană, italiană și arabă. – Din fr. sabir.

SABIR s.n. Limbă de circulație în bazinul mediteranean, compusă pe baza unui lexic italo-spaniol și cuvinte arabe. [< fr., it. sabir, cf. sp. saber – a ști].

SABIR s. n. limbă de circulație la bazinul mediteranean, compusă pe baza unui lexic italo-spaniol având și cuvinte arabe. (< fr. sabir)

sabir s. n., pl. sabiruri

!sabir s. n., pl. sabiruri

sabir s. n.

SABIR s. n. (< fr., it. sabir, cf. sp. saber – a ști): limbă hibridă de tranzit, folosită în bazinul mediteranean. Este creată pe baza unui lexic francez, italian, spaniol, grec și arab. Are o folosire limitată la schimburile comerciale din zonă.