10 definiții pentru sălășluință

Explicative DEX

SĂLĂȘLUINȚĂ, sălășluințe, s. f. (Reg.) Locuință, sălaș. – Sălășlui + suf. -ință.

SĂLĂȘLUINȚĂ, sălășluințe, s. f. (Reg.) Locuință, sălaș. – Sălășlui + suf. -ință.

sălășluință sf [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 6v/5 / Pl: ~țe / E: sălășlui + -ință] 1-3 Sălășluire (1-3). 4-8 Sălaș (1-4).

SĂLĂȘLUINȚĂ, sălășluințe, s. f. (Rar) Loc unde sălășluiește cineva; locuință. Era sălășluința unui zmeu. ISPIRESCU, L. 337.

sălășluință f. sălaș obișnuit: era sălășluința unui smeu ISP.

sălășluínță f., pl. e și -ire f. (d. a sălășlui). Rar. Sălaș, sediŭ, domiciliŭ, adăpost, patrie.

Ortografice DOOM

sălășluință (pop.) s. f., g.-d. art. sălășluinței; pl. sălășluințe

sălășluință (reg.) s. f., g.-d. art. sălășluinței; pl. sălășluințe

sălășluință s. f., g.-d. art. sălașluinței; pl. sălășluințe

Sinonime

SĂLĂȘLUINȚĂ s. v. adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, sălaș, trai, viață, viețuire.

sălășluință s. v. ADĂPOST. AȘEZARE. CASĂ. CĂMIN. DOMICILIU. LOCUINȚĂ. SĂLAȘ. TRAI. VIAȚĂ. VIEȚUIRE.

Intrare: sălășluință
sălășluință substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sălășluință
  • sălășluința
plural
  • sălășluințe
  • sălășluințele
genitiv-dativ singular
  • sălășluințe
  • sălășluinței
plural
  • sălășluințe
  • sălășluințelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sălășluință, sălășluințesubstantiv feminin

  • 1. regional Loc unde sălășluiește cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Era sălășluința unui zmeu. ISPIRESCU, L. 337. DLRLC
etimologie:
  • Sălășlui + -ință. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.