2 intrări
21 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SĂGNIRE, săgniri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) săgni și rezultatul ei. – V. săgni.
SĂGNIRE, săgniri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) săgni și rezultatul ei. – V. săgni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
săgnire sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ri / E: săgni] 1 (D. animale de tracțiune sau de călărie) Rănire (pe spinare) de la jug, de la șa, de la ham etc. 2 (Pex) Rănire. 3 Marcare prin înfierare a unui animal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂGNI, săgnesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. (Despre cai) A căpăta o rană de la șa, de la ham etc. 2. Tranz. A însemna un animal cu fierul roșu. – Din sagnă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
săcni v vz săgni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
săgni [At: LB / V: săcni, sig~[1] / Pzi: ~nesc / E: sagnă] (Reg) 1-2 vtr (D. animale de tracțiune sau de călărie) A căpăta sau a produce răni sau eroziuni (pe spinare) de la jug, de la șa, de la ham etc. 3 vt (Pex; d. oameni) A se răni1. 4 vt (C. i. animale) A marca prin înfierare. 5 vi (Îf săcni) A da înapoi. 6 vi (Îf săcni) A sărăci (3).
- Posibilă greșeală de tipar; referința încrucișată recomandă această variantă în forma sâgni — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sâgni[1] v vz săgni
- Variantă neconsemnată în definiția principală. Posibil să fie vorba de varianta signi, greșit tipărită — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂGNI, săgnesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. (Despre cai) A căpăta o rană de la șa, de la ham etc. 2. Tranz. A însemna un animal cu fierul roșu. – Din sagnă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂGNI, săgnesc, vb. IV. Refl. (Despre animale) A căpăta o rană (de la șa, de la jug sau de la ham). ♦ Tranz. A însemna un animal cu fierul roșu; a înfiera.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SĂGNI ~esc tranz. reg. (animale) A însemna cu fierul roșu; a dăngălui; a înfiera. /Din sagnă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE SĂGNI pers. 3 se ~esc intranz. reg. (despre cai) A se răni prin rosături (de ham sau de șa). /Din sagnă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
săgnésc v. tr. (vsl. sadniti, rus. sádnitĭ). Est. Cauzez rană prin frecarea șeleĭ: cal săgnit (la Abrud țîgnit). Murdăresc puțin guleru alb scrobit: guleru nu-ĭ chear murdar, da-ĭ puțin sagnit (Cov.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
săgnire (reg.) s. f., g.-d. art. săgnirii; pl. săgniri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
săgnire (reg.) s. f., g.-d. art. săgnirii; pl. săgniri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
săgnire s. f., g.-d. art. săgnirii; pl. săgniri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
săgni (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. săgnesc, 3 sg. săgnește, imperf. 1 sg. săgneam; conj. prez. 1 sg. să săgnesc, 3 să săgnească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
săgni (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. săgnesc, imperf. 3 sg. săgnea; conj. prez. 3 să săgnească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
săgni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. săgnesc, imperf. 3 sg. săgnea; conj. prez. 3 sg. și pl. săgnească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SĂGNIRE s. v. înfierare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
săgnire s. v. ÎNFIERARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂGNI vb. v. înfiera, răni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
săgni vb. v. ÎNFIERA. RĂNI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
săgnire, săgnirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) săgni și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98sinonime: înfierare
etimologie:
- săgni DEX '98 DEX '09