12 definiții pentru săgețică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂGEȚÍCĂ, săgețele, s. f. 1. Diminutiv al lui săgeată. 2. Plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu flori mari, albastre, liliachii sau albe, dispuse câte două la vârful unui peduncul lung (Geranium pratense).Săgeată + suf. -ică.

SĂGEȚÍCĂ, săgețele, s. f. 1. Diminutiv al lui săgeată. 2. Plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu flori mari, albastre, liliachii sau albe, dispuse câte două la vârful unui peduncul lung (Geranium pratense).Săgeată + suf. -ică.

săgeți sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX / Pl: ele / E: săgeată + -ică] 1-2 (Șhp) Săgeată (1) mică Si: (înv) săgetuță (1-2), (înv) săgetuică (1-2). 3 (Bot; reg) Săbiuță (4) (Gladiolus imbricatus). 4 (Bot; reg) Greghetin (1) (Geranium pratense). 5 (Bot; reg) Buchet (3) (Geranium pusillum). 6 (Bot; Buc; lpl) Lintea-pratului (Lathyrus pratensis).

SĂGEȚÍCĂ, săgețele, s. f. 1. Diminutiv al lui săgeată. Umblă la uneltele lui și-i pierdu o săgețică de care punea el în arculețul lui. ISPIRESCU, L. 342. 2. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, ramificată și cu flori mari, albastre, liliachii sau albe, dispuse cîte două la vîrful unui lung peduncul (Geranium pratense). Săgețica crește pe dealuri și în apropierea pădurilor. ȘEZ. XV 118.

SĂGEȚÍCĂ ~éle f. (diminutiv de la săgeată) Plantă erbacee cu tulpina erectă, ramificată, cu frunze adânc crestate și cu flori mari, grupate câte două pe un peduncul comun. /săgeată + suf. ~ică

săgețícă f., pl. ele. Săgeată mică. O plantă, greghetin (Buc.).

săgetea[1] sf vz săgețică

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

săgeți s. f., g.-d. art. săgețelei; pl. săgețele, art. săgețelele

săgețícă s. f., g.-d. art. săgețélei; pl. săgețéle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SĂGEȚÍCĂ s. săgețea, (înv.) săgetuță.

SĂGEȚÍCĂ s. v. buchet, ciocul-berzei, greghetin.

SĂGEȚI s. săgețea, (înv.) săgetuță.

săgeți s. v. BUCHET. CIOCUL-BERZEI. GREGHETIN.

Intrare: săgețică
săgețică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săgeți
  • săgețica
plural
  • săgețele
  • săgețelele
genitiv-dativ singular
  • săgețele
  • săgețelei
plural
  • săgețele
  • săgețelelor
vocativ singular
plural
săgetea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

săgeți, săgețelesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui săgeată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Umblă la uneltele lui și-i pierdu o săgețică de care punea el în arculețul lui. ISPIRESCU, L. 342. DLRLC
  • 2. Plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu flori mari, albastre, liliachii sau albe, dispuse câte două la vârful unui peduncul lung (Geranium pratense). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Săgețica crește pe dealuri și în apropierea pădurilor. ȘEZ. XV 118. DLRLC
etimologie:
  • Săgeată + sufix -ică. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.