RĂȚUȘCĂ, rățuște, s. f. 1. Diminutiv al lui rață; rață mică, pui de rață, boboc. Jucau sîrba porumbeii, Că e jocul lor, Și-au luat la joc cîrsteii Pe-o rățușcă – vai de mine! COȘBUC, P. II 37. Deprinde... rățușca să înoate abia ieșind din ou. NEGRUZZI, S. II 264. 2. Joc de copii, care constă în aruncarea unei pietricele plate pe apă, în așa fel încît ea să facă mai multe salturi la suprafața apei înainte de a se scufunda; (cu sens restrictiv) fiecare din aceste salturi. [Copilul] se așază pe malul pîrăuașului care trece prin mijlocul tîrgușorului și... se necăjește cu cîteva petricele să facă rățuște. SADOVEANU, M. 9.