6 definiții pentru rutierist


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RUTIERÍST, rutieriști, s. m. Tractorist care are dreptul de conducere pe șosele. [Pr.: -ti-e-] – Rutier + suf. -ist.

RUTIERÍST, rutieriști, s. m. Tractorist care are dreptul de conducere pe șosele. [Pr.: -ti-e-] – Rutier + suf. -ist.

RUTIERÍST s. m. tractorist cu drept de conducere pe șosele și în orașe. (< rutier + -ist)

rutieríst s. m. Tractorist care are dreptul de a conduce pe șosele și în orașe ◊ „Trustul construcții montaj minereuri [...] caută pentru provincie asfaltatori, dulgheri, mozaicari, caloriferiști, rutieriști. I.B. 21 V 64 p. 4. ◊ „I.F., tractorist la S. M. A. Băilești, a fost oprit și amendat în comuna Negoi (Dolj) pentru că circula pe o șosea națională fără permis de rutierist. R.l. 28 X 76 p. 5 (din rutier + -ist)

tractoríst-rutieríst s. m. Tractorist care are dreptul să conducă pe drumurile publice ◊ „Calificat în meseria de tractorist-rutierist, a schimbat întinderea ogoarelor cu bătutul trotuarelor.” Sc. 27 XI 73 p. 4. ◊ „Maiștri construcții și instalații, muncitori, zidari, zugravi, izolatori termici și hidrofugi, necalificați, tractorist-rutierist. I.B. 16 IV 74 p. 3. ◊ „[...] cursuri intensive pentru calificarea mecanizatorilor și ca tractoriști-rutieriști. R.l. 14 III 84 p. 1 (din tractorist + rutierist)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rutieríst s. m. (sil. -ti-e-), pl. rutieríști


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

rutierist, rutieriști s. m. (intl.) traficant care practică schimbul de valută pe stradă.

Intrare: rutierist
  • silabație: -ti-e- info
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rutierist
  • rutieristul
  • rutieristu‑
plural
  • rutieriști
  • rutieriștii
genitiv-dativ singular
  • rutierist
  • rutieristului
plural
  • rutieriști
  • rutieriștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)