2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rut1 i [At: GLOSAR REG. / E: ger ruht] (Reg) Cuvânt care atrage atenția cuiva să înceteze activitatea.

rut2 sn [At: DN2 / Pl: ? / E: fr rut] (Blg) Starea fiziologică a animalelor (mai ales a mamiferelor) în perioada de împerechere Si: călduri (17).

RUT s. n. Stare fiziologică la animale, corespunzătoare perioadei de activitate sexuală, de durată și periodicitate variabilă, în timpul căreia se petrec unele transformări ale aparatului genital. – Din fr. rut.

RUT s. n. Stare fiziologică la animale, corespunzătoare perioadei de activitate sexuală, de durată și periodicitate variabilă, în timpul căreia se petrec unele transformări ale aparatului genital. – Din fr. rut.

RUT s.n. Perioada împreunării la animale. [< fr. rut].

RUT s. n. perioadă de împerechere la animale. (< fr. rut)

RUT n. Perioadă de activitate sexuală la unele animale. /<fr. rut

Rut f. personaj biblic, eroina cărții cu acelaș nume.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: rut
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rut
  • rutul
  • rutu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • rut
  • rutului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Rut
Rut
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)