10 definiții pentru rusticitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RUSTICITÁTE s. f. Caracterul a tot ceea ce este rustic; fig. bădărănie. – Din fr. rusticité.

RUSTICITÁTE s. f. Caracterul a tot ceea ce este rustic; fig. bădărănie. – Din fr. rusticité.

rusticitate sf [At: NEGULICI / Pl: ? / E: fr rusticité] 1-3 (Rar) Caracterul a ceea ce este rustic (1-3) Si: (rar) rusticism (1-3).

RUSTICITÁTE s.f. 1. Caracterul a tot ce este rustic; (fig.) bădărănie. 2. Calitatea unei plante de a se adapta la intemperii. [Cf. fr. rusticité].

RUSTICITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este rustic; (biol.) bădărănie. 2. rezistență a unui animal sau a unei plante la intemperii. (< fr. rusticité)

RUSTICITÁTE f. rar Caracter rustic. /<fr. rusticité

*rusticitáte f. (lat. rusticitas, -átis). Caracteru de a fi rustic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rusticitáte s. f., g.-d. art. rusticitắții

rusticitáte s. f., g.-d. art. rusticității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RUSTICITÁTE s. (rar) rusticism.

Intrare: rusticitate
rusticitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rusticitate
  • rusticitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • rusticități
  • rusticității
plural
vocativ singular
plural