2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RUSOFÓN, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă rusă. (< rus + -fon2)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rusofón adj. m., s. m., pl. rusofóni; f. sg. rusofónă, pl. rusofóne

Intrare: rusofon (adj.)
rusofon adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rusofon
  • rusofonul
  • rusofonu‑
  • rusofo
  • rusofona
plural
  • rusofoni
  • rusofonii
  • rusofone
  • rusofonele
genitiv-dativ singular
  • rusofon
  • rusofonului
  • rusofone
  • rusofonei
plural
  • rusofoni
  • rusofonilor
  • rusofone
  • rusofonelor
vocativ singular
plural
Intrare: rusofon (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rusofon
  • rusofonul
  • rusofonu‑
plural
  • rusofoni
  • rusofonii
genitiv-dativ singular
  • rusofon
  • rusofonului
plural
  • rusofoni
  • rusofonilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)