2 definiții pentru rusofon (persoană)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RUSOFON, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă rusă. (< rus + -fon2)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rusofon adj. m., s. m., pl. rusofoni; f. sg. rusofonă, pl. rusofone
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: rusofon (persoană)
rusofon1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
rusofon, rusofonisubstantiv masculin rusofonă, rusofonesubstantiv feminin rusofon, rusofonăadjectiv
- 1. (Vorbitor) de limbă rusă. MDN '00
etimologie:
- rus + -fon MDN '00