7 definiții pentru rumina


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rumina [At: SEVERIN, S. 124 / Pzi: ~nez / E: fr ruminer] (Fit) 1 vi (D. animale) A rumega (1). 2 vt (Fig) A medita îndelung.

RUMINÁ vb. I. intr. 1. (Liv.; despre animale) A rumega. 2. tr. (Fig.) A medita asupra unui fapt. [Cf. fr. ruminer, it. ruminare].

RUMINÁ vb. tr. 1. (despre animale) a rumega. 2. (fig.) a medita asupra unui fapt. (< fr. ruminer, lat. ruminare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ruminá vb. ind. prez. 3 sg. și pl. rumineáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Rumina, în mitologia romană, divinitate care-i proteja pe copiii nou-născuți.

Intrare: rumina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rumina
  • ruminare
  • ruminat
  • ruminatu‑
  • ruminând
  • ruminându‑
singular plural
  • ruminea
  • ruminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ruminez
(să)
  • ruminez
  • ruminam
  • ruminai
  • ruminasem
a II-a (tu)
  • ruminezi
(să)
  • ruminezi
  • ruminai
  • ruminași
  • ruminaseși
a III-a (el, ea)
  • ruminea
(să)
  • rumineze
  • rumina
  • rumină
  • ruminase
plural I (noi)
  • ruminăm
(să)
  • ruminăm
  • ruminam
  • ruminarăm
  • ruminaserăm
  • ruminasem
a II-a (voi)
  • ruminați
(să)
  • ruminați
  • ruminați
  • ruminarăți
  • ruminaserăți
  • ruminaseți
a III-a (ei, ele)
  • ruminea
(să)
  • rumineze
  • ruminau
  • rumina
  • ruminaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)