RUDIMENT, rudimente, s. n. 1. (Mai ales la pl.) Primele noțiuni, noțiunile elementare ale unei științe, ale unei arte. În ultimul sfert de veac, zeci de națiuni ale Uniunii Sovietice, pînă azi în pustiul izolării, și-au creat un alfabet și rudimente de literatură. SADOVEANU, E. 189. Dar cu toată buna lor voință... nu cunoșteau nici rudimentele artei dramatice. NEGRUZZI, S. I 343. 2. Organ care abia începe să se formeze sau care a rămas nedezvoltat; început. Rudiment de coadă.