2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RUBELÍT, rubelite, s. n. Varietate de turmalină, de culoare roz, care conține litiu, folosită ca piatră semiprețioasă. – Din fr. rubellite.

RUBELÍT, rubelite, s. n. Varietate de turmalină, de culoare roz, care conține litiu, folosită ca piatră semiprețioasă. – Din fr. rubellite.

rubelit sn [At: DL / Pl: ? / E: fr rubellite] Piatră semiprețioasă roșie.

RUBELÍT s. n. Piatră prețioasă roză.

RUBELÍT s.n. Piatră semiprețioasă de culoare roză, varietate de turmalină. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. rubellite].

RUBELÍT s. n. turmalină roz, piatră semiprețioasă. (< fr. rubellite)

RUBELÍT ~e n. 1) Mineral transparent de culoare roz, întrebuințat ca piatră semiprețioasă. 2) Piatră semiprețioasă din acest mineral. /<fr. rubellite


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: rubelit (pl. -e)
rubelit (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rubelit
  • rubelitul
  • rubelitu‑
plural
  • rubelite
  • rubelitele
genitiv-dativ singular
  • rubelit
  • rubelitului
plural
  • rubelite
  • rubelitelor
vocativ singular
plural
Intrare: rubelit (pl. -uri)
rubelit (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rubelit
  • rubelitul
  • rubelitu‑
plural
  • rubelituri
  • rubeliturile
genitiv-dativ singular
  • rubelit
  • rubelitului
plural
  • rubelituri
  • rubeliturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)