opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROZARIU1, rozarii, s. n. (În Biserica catolică) 1. Culegere de rugăciuni pentru Fecioara Maria. 2. Șirag de mărgele din lemn, os, sticlă etc., aranjate într-o anumită ordine și având la unul dintre capete o cruciuliță, folosit de credincioși pentru a număra rugăciunile rostite. V. mătanie. – Din lat. rosarium, it. rosario, fr. rosaire.

ROZARIU1, rozarii, s. n. (În Biserica catolică) 1. Culegere de rugăciuni pentru Fecioara Maria. 2. Șirag de mărgele din lemn, os, sticlă etc., aranjate într-o anumită ordine și având la unul dintre capete o cruciuliță, folosit de credincioși pentru a număra rugăciunile rostite. V. mătanie. – Din lat. rosarium, it. rosario, fr. rosaire.

ROZARIU2, rozarii, s. n. (Rar) Loc în care se plantează trandafiri. – Din fr. rosarium, it. rosario.

ROZARIU2, rozarii, s. n. (Rar) Loc în care se plantează trandafiri. – Din fr. rosarium, it. rosario.

rozariu sn [At: DN3 / P: ~riu / Pl: ~ii / E: lat rosarium] Culegere de rugăciuni pentru fecioara Maria.

ROZARIU s.n. Culegere de rugăciuni pentru fecioara Maria. [Pron. -riu. / < lat. bis. rosarium, cf. it. rosario, fr. rosaire].

ROZARIU1 s. n. culegere de rugăciuni pentru Fecioara Maria. (< lat. rosarium, it. rosario, fr. rosaire)

ROZARIU2 s. n. (rar) grădină de trandafiri. (< lat. rosarium, it. rosario)

rozariu s. n. Spațiu în care se plantează trandafiri ◊ „Va înființa la Baldovinești și un rozariu, care va cuprinde toate speciile posibile de trandafiri.” R.l. 15 IV 74 p. 5 (din it. rosario; cf. fr. rosaire; DN3 – alt sens, DEX-S)

ROZARIU2 ~i n. înv. (în biserica catolică) Carte care conține rugăciuni adresate Maicii Domnului. 3) Șirag de mărgele cu ajutorul cărora credincioșii numără rugăciunile rostite. /<lat. rosarium, fr. rosaire

ROZARIU1 ~i n. Plantație de trandafiri. /<fr. rosarium

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rozariu [riu pron. nu] s. n., art. rozariul; pl. rozarii, art. rozariile (desp. -ri-i-)

rozariu [riu pron. rĭu] s. n., art. rozariul; pl. rozarii, art. rozariile (-ri-i-)

rozariu s. n. [-riu pron. -riu], art. rozariul; pl. rozarii, art. rozariile (sil. -ri-i-)

Intrare: rozariu (bis.)
  • pronunție: rozarĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rozariu
  • rozariul
  • rozariu‑
plural
  • rozarii
  • rozariile
genitiv-dativ singular
  • rozariu
  • rozariului
plural
  • rozarii
  • rozariilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: rozariu (hort.)
  • pronunție: rozarĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rozariu
  • rozariul
  • rozariu‑
plural
  • rozarii
  • rozariile
genitiv-dativ singular
  • rozariu
  • rozariului
plural
  • rozarii
  • rozariilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rozariu, rozariisubstantiv neutru

  • 1. (În Biserica catolică) Culegere de rugăciuni pentru Fecioara Maria. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. (În Biserica catolică) Șirag de mărgele din lemn, os, sticlă etc., aranjate într-o anumită ordine și având la unul dintre capete o cruciuliță, folosit de credincioși pentru a număra rugăciunile rostite. Vezi; (urmat de un nume de limbă) vechi mătanie. DEX '09 DEX '98 NODEX
etimologie:

rozariu, rozariisubstantiv neutru

  • 1. rar Loc în care se plantează trandafiri. DEX '09 MDN '00 DCR2
    • format_quote Va înființa la Baldovinești și un rozariu, care va cuprinde toate speciile posibile de trandafiri. R.l. 15 IV 74 p. 5. DCR2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.