2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROZÁRIU1, rozarii, s. n. (În Biserica catolică) 1. Culegere de rugăciuni pentru Fecioara Maria. 2. Șirag de mărgele din lemn, os, sticlă etc., aranjate într-o anumită ordine și având la unul dintre capete o cruciuliță, folosit de credincioși pentru a număra rugăciunile rostite. V. mătanie. – Din lat. rosarium, it. rosario, fr. rosaire.

ROZÁRIU1, rozarii, s. n. (În Biserica catolică) 1. Culegere de rugăciuni pentru Fecioara Maria. 2. Șirag de mărgele din lemn, os, sticlă etc., aranjate într-o anumită ordine și având la unul dintre capete o cruciuliță, folosit de credincioși pentru a număra rugăciunile rostite. V. mătanie. – Din lat. rosarium, it. rosario, fr. rosaire.

ROZÁRIU2, rozarii, s. n. (Rar) Loc în care se plantează trandafiri. – Din fr. rosarium, it. rosario.

ROZÁRIU2, rozarii, s. n. (Rar) Loc în care se plantează trandafiri. – Din fr. rosarium, it. rosario.

ROZÁRIU s.n. Culegere de rugăciuni pentru fecioara Maria. [Pron. -riu. / < lat.bis. rosarium, cf. it. rosario, fr. rosaire].

ROZÁRIU2 s. n. (rar) grădină de trandafiri. (< lat. rosarium, it. rosario)

ROZÁRIU1 s. n. culegere de rugăciuni pentru Fecioara Maria. (< lat. rosarium, it. rosario, fr. rosaire)

rozáriu s. n. Spațiu în care se plantează trandafiri ◊ „Va înființa la Baldovinești și un rozariu, care va cuprinde toate speciile posibile de trandafiri.” R.l. 15 IV 74 p. 5 (din it. rosario; cf. fr. rosaire; DN3 – alt sens, DEX-S)

ROZARÍU2 ~i n. înv. (în biserica catolică) Carte care conține rugăciuni adresate Maicii Domnului. 3) Șirag de mărgele cu ajutorul cărora credincioșii numără rugăciunile rostite. /<lat. rosarium, fr. rosaire

ROZARÍU1 ~i n. Plantație de trandafiri. /<fr. rosarium


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rozáriu [riu pron. rĭu] s. n., art. rozáriul; pl. rozárii, art. rozáriile (-ri-i-)

rozáriu s. n. [-riu pron. -riu], art. rozáriul; pl. rozárii, art. rozáriile (sil. -ri-i-)

Intrare: rozariu (bis.)
  • pronunție: rozarĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rozariu
  • rozariul
  • rozariu‑
plural
  • rozarii
  • rozariile
genitiv-dativ singular
  • rozariu
  • rozariului
plural
  • rozarii
  • rozariilor
vocativ singular
plural
Intrare: rozariu (hort.)
  • pronunție: rozarĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rozariu
  • rozariul
  • rozariu‑
plural
  • rozarii
  • rozariile
genitiv-dativ singular
  • rozariu
  • rozariului
plural
  • rozarii
  • rozariilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

rozariu (bis.)

  • 1. (În Biserica catolică) Culegere de rugăciuni pentru Fecioara Maria.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. (În Biserica catolică) Șirag de mărgele din lemn, os, sticlă etc., aranjate într-o anumită ordine și având la unul dintre capete o cruciuliță, folosit de credincioși pentru a număra rugăciunile rostite. Vezi; (urmat de un nume de limbă) vechi mătanie.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

etimologie:

rozariu (hort.)

  • 1. rar Loc în care se plantează trandafiri.
    surse: DEX '09 MDN '00 DCR2 un exemplu
    exemple
    • Va înființa la Baldovinești și un rozariu, care va cuprinde toate speciile posibile de trandafiri. R.l. 15 IV 74 p. 5.
      surse: DCR2

etimologie: