2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rotativ, ~ă [At: BARCIANU / Pl: ~e / E: fr rotatif] 1 a (D. mișcări) Circular (1). 3 a, smf (Sistem tehnic) care poate efectua rotații (1). 4-5 sf, a (Șîs presă ~ă) Instalație pentru imprimarea ziarelor și a publicațiilor de mare tiraj, funcționând prin rotirea a doi cilindri cu suprafețele în contact, unul ca suport al clișeului, celălalt ca organ de presiune.

rotator, ~oare a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i, ~oare / E: fr rotateur] Care învârtește.

rotatoriu, ~ie a [At: LB / Pl: ~ii / E: fr rotatoire] De rotație (1).

ROTATÓR adj., s. m. (mușchi) care permite răsucirea unui os în jurul axei sale. (< fr. rotateur)

rotativ a. care lucrează învârtindu-se: mașină rotativă.

rotatoriu a. în formă de rotațiune: mișcare rotatorie.

*rotatór, -oáre adj. (lat. rotátor, -óris). Care învîrtește: forță rotatoare, mușchĭ rotatorĭ. S. m. pl. Zool. O clasă de vermĭ de multe orĭ microscopicĭ care au înainte un aparat rotatoriŭ și care trăĭesc în apă saŭ locurĭ umede. (Eĭ rezistă celeĭ maĭ marĭ uscăcĭunĭ și încep a se mișca ĭar îndată ce daŭ de umezeală).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rotatór s. m., adj. m., pl. rotatóri

Intrare: rotatori
rotatori
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: rotator
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rotator
  • rotatorul
  • rotatoru‑
plural
  • rotatori
  • rotatorii
genitiv-dativ singular
  • rotator
  • rotatorului
plural
  • rotatori
  • rotatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)