Definiția cu ID-ul 930648:
Explicative DEX
RONȚĂIT s. n. Ronțăială. Calul se opri și el din ronțăit. CAMILAR, N. I 224. Cățelul... se întoarce în buruieni, unde se aude îndată un ronțăit căznit și flămînd. REBREANU, I. 11.
Exemple de pronunție a termenului „ronțăit” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3