RONDELĂ, rondele, s. f. Piesă plată, circulară, perforată sau neperforată și avînd uneori fețele profilate; rondea. V. șaibă. ♦ Căpăcel în formă de disc, din carton subțire, care se așază în cartușul de vînătoare, deasupra alicelor. ♦ Disc de metal folosit la baterea monedelor sau metalelor.