RONDELĂ s.f. 1. Disc de metal găurit care se pune între o piuliță și o piesă care trebuie strînsă; șaibă. ♦ Căpăcel în formă de disc din carton care acoperă alicele dintr-un cartuș de vînătoare. ♦ Disc metalic utilizat la baterea monedelor sau a medaliilor. 2. Porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, servind pentru analiza structurii lemnului, pentru determinarea vîrstei etc. [< fr. rondelle].